Soarele si fotoprotectia
Articol de Dr. Razvan Serban.
Soarele are un rol primordial în sănătatea umană, dar totodată deține și un rol sociologic foarte important în lumea Occidentală. Până în secolul XX pielea bronzată și închisă la culoare era asociată cu clasa muncitoare și mediul rural, apelandu-se chiar la substance nocive pentru un efect cat mai alb al pielii, precum ceruza (blanc de ceruse, plumbul alb)
Pielea deschisă la culoare reprezenta un semn de bunăstare și aristocrație, dar acest lucru s-a schimbat treptat, începand chiar cu anii 1920 când s-a inversat trendul și pielea bronzată a devenit un lucru râvnit, la modă. Aceasta perioada este asociata cu revolutia industriala cand o buna parte din clasa muncitoare isi petrecea timpul in interior fara a se mai expune la soare, iar cei instariti odata cu dezvoltarea mijloacelor de transport puteau calatori in tari exotice, intorcandu-se cu un ten bronzat. Printre cele mai cunoscute persoane care propagau imaginea unui ten bronzat era Coco Chanel. O data cu acest trend au aparut și saloanele de bronzat si utilizarea acestora intr-un ritm accelerat, la vremea respectiva necunoscandu-se toate efectele negative ale acestui obicei.
De ce ne bronzam in urma expunerii la soare?
Melanina este produsa ce catre celule speciale, numite melanocite. In pielea sanatoasa acestea sunt dispersate printre alte celule la nivelul membranei bazale a epidermului. Bronzul apare in urma cresterii secretiei de melanina la nivelul keratinocitelor inconjuratoare, principalul component al epidermului.
Bronzul poate sa apara imediat, dupa expunere la UVA, nu asigura protectie si dispare in aproximativ 24 de ore putand fi observat doar la cei cu fototip inchis sau poate sa apara tardiv, cum se intampla cel mai frecvent. Pigmentarea tardiva este determinata de UVA si UVB dar predominant de catre UVB, atingand un nivel maxim la aproximativ 10 zile post-expunere si mentinandu-se 3-4 saptamani apoi se estompeaza gradat.
De ce unele persoane se bronzeaza mai repede si altele mai greu ?
Este deja foarte bine cunoscut ca persoanele cu fototip deschis, se bronzeaza greu spre deosebire de cele cu fototip mai inchis. In anul 1975 Thomas B. Fitzpatrick a conceput o clasificare, prin care separa pigmentarea cutanata umana in 6 tipuri; de la Tipul 1 – fototipul cel mai deschis, care in urma expunerii la soare se arde si nu se bronzeaza, fiind tenul cu aspectul cel mai palid, frecvent cu pistrui si/sau persoanele roscate pana la Fototipul 6 – tenul cel mai inchis care in urma expunerii la soare nu se arde niciodata.
Structura de baza a culorii tegumentului si parului cat si tendinta de bronzare sunt caracteristici genetice, mostenite.
Mai sus am mentionat ca melanina este produsa de melanocite. In mod normal ne-am gandi ca o persoana cu fototip deschis la culoare va avea mai putine melanocite decat o persoana cu fototip inchis, dar diferenta nu este data de numarul de melanocite ci de aranjarea melanosomilor din keratinocite. Melanosomii sunt organite sintetizate de melanocite care migreaza catre celule inconjuratoare. Spre exemplu la o persoana cu fototip I, cel mai deschis se gasesc ~100melanosomi la fiecare keratinocit, avand un diametru mic, iar degradarea acestora incepe inca din straturile cele mai profunde ale epidermului. La o persoana cu fototip inchis pot fi ~400melanosomi / 1keratinocit, avand un diametru mare si fiind prezente in toate straturile pielii, pana si la cel mai superficial, acestea fiind degradate mult mai greu.
Ce este radiatia solara?
Radiația solară este compusă din radiații Ultraviolete (UV de tip A, B si C), lumină vizibilă și lumină infraroșie. Radiațiile ultraviolete reprezintă aproximativ 10% din energia solară. UV-C cu un spectru de 100-280nm sunt blocate de către stratul de ozon atmosferic, iar restul fiind reflectate la nivelul joncțiunii piele-aer. Ultravioletele de tip A si B sunt cele care ajung si care patrund in piele, fiind supuse diferitelor fenomene optice în momentul contactului cu pielea: reflexie, difracție și absorbție cu o rată de ~90% de străbatere a pielii.
Ultravioletele de tip A, au o lungime de unda mai mare si aceste raze pot penetra piele pana la nivlul profund din epiderm si derm. Acestea pot fi impartite in UVAI 320-400nm si UVAII 320-340nm, UVA I fiind cele mai nocive pentru tegument producand modificari la nivelul melanocitelor din cauza leziunilor care nu pot fi reparate de catre organism la fel de eficient ca in cazul celorlalte tipuri de ultraviolete.
La inceput UVA erau considerate inofensive spre deosebire de UVB, insa UVA sunt responsabile de efectele negative ale expunerii pe termen lung la radiatiile solare producand fenomenul numit Photoageing (s.n. Heliodermie) precum atorfia dermica si epidermica, aparitia ridurilor, scaderea elasticitatii, telangiectazii, lentigine solare, comedoane solare, colloid milia, prin diferite modificari la nivelul componentelor tegumentului. Desi se considera ca UVA nu sunt cancerigene, pana in ultimii ani, acum este cunoscut faptul ca sunt responsabile de aparitia anumitor tipuri de Melanom malign.
UVB sunt cele responsabile de arsurile solare, bornz, producerea cancerelor cutanate, dar si modificari de tip photoageing. Acestea au potential cancerigen mare din cauza faptului ca sunt absorbite direct de catre ADN-ul celular.
De retinut faptul ca desi UVB sunt blocate de catre majoritatea geamurilor si parbrizelor de la masina, UVA nu sunt afectate si patrund prin acestea.
Este solarul o forma sigura pentru a avea un ten frumos si bronzat?
NU.
Primele forme de dispozitive asemenatoare solarelor de astazi au aparut inca din anii 1970 insa existau cam de prin 1920 dispozitive menite sa simuleze lumina solara, sub numele de ‘lampi solare’. Nu voi intra in foarte multe detalii prin care sa specific de ce nu este sanatos si de ce este mult mai bine sa mergeti la plaja pentru obtinerea unui bronz, desi si aici apar repercursiuni ale expunerii prelungite, dar intr-o cantitate mai scazuta decat in cazul bronzului articial de la saloanele de bronzat.
In studiile care nu sunt tocmai recente s-a descoperit si demonstrat ca solarele emit radiatii la nivelul pielii in doze de 10 pana la 15 ori mai mari decat soarele in cel mai direct mod de expunere. Efectele negative ale utilizarii saloanelor de bronzat artificial bazate pe UV pot sa apara dupa ~20-30 ani de la expunere cu o crestere majora a incidentei canecerelor cutanate in randul utilizatorilor.
Cum ne putem proteja de soare ?
Exista doua mari categorii de produse pe care le putem utiliza cu rol fotoprotector, iar acestea sunt reprezentate de imbracaminte si accesorii, fotoprotectie mecanica, si creme si/sau solutii topice cu rol fotoprotector prin utilizarea filtrelor organice si minerale.
Ce tip de creme cu filtru SPF ar trebui sa utilizam ?
Cremele sunt de 3 tipuri: creme cu filtru mineral, creme cu filtru organic si creme cu filtre organice si minerale.
Filtrele minerale ofera rol protector prin reflexia si dispersarea luminii UV, asemenator articolelor de imbracaminte si sunt cele mai eficiente pentru blocarea radiatiilor UVA1 si UVA2, dar si UVB. Cremele cu filtre minerale sunt si cele recomandate copiilor, desi expunerea acestora sub varsta de 2 ani este contraindicata.
Cremele cu filtre organice se bazeaza pe capabilitatile substantelor de a absorbi radiatiile UV si blocheaza atat UVA cat si UVB, dar trebuie retinut faptul ca doar UVB sunt blocate complet, iar UVA1 si UVA2 partial; totodata nu exista un filtru organic care sa fie eficient pe tot spectrul. Cremele cu filtre organice sunt preferate in randul utilizatorilor deoarece ofera protectie fara a lasa un aspect albicios si fara sa incarce tenul prea mult.
Cremele ecran solaire cele mai eficiente sunt cele care contin atat filtre minerale cat si filtre organice si aici trebuie mentionat ca pe langa ceea ce am mentionat mai sus acestea mai contin si diferite substante cu rol fotoprotector secundar prin utilizarea unor substate cu rol antioxidant (Vitamina C, E, polifenoli de ceai verde), osmoliti si enzime cu rol in repararea ADN-ului alterat de UV.
Ce reprezinta SPF? Care este diferenta dintre SPF 10 si 50 ?
SPF = Sun protection factor, iar numarul care urmeaza dupa (15/30/50+) reprezinta o clasificare a cantitatii de radiatie blocata de catre soare. Spre exemplu pe un tegument neprotejat ajung pe o anumita suprafata 100 de fotoni, o crema cu SPF 10 va permite doar 10 fotoni din 100 sa ajunga in piele, iar o crema cu SPF 50 doar 2 fotoni din 100. Cremele care sunt considerate ca scad riscul aparitiei cancerului in cazul utilizarii expunerii cotidiene sunt cele cu minim SPF15 sau chiar 30.
Asta insemna ca un produs cu SPF50 cand este aplicat va proteja tegumentul pana cand este expus la o doza de 50 de ori mai mare de radiatie UVB care ar fi necesara pentru a produce arsura solara la nivelul pielii neprotejate.
Cum ar trebui sa aplicam crema ?
Crema cu factor SPF se aplica cu minim 15min inainte de expunerea la soare cu reaplicarea acesteia la fiecare 2 ore sau in cazul cremelor cu durata de actiune mai lunga se poate aplica in functie de indicatiile produsului, dar trebuie sa se tina cont de faptul ca desi pot fi etichetate ca rezistente la apa, aceasta rezistenta la apa se refera la faptul ca isi pastreaza 50% din factorul protector initial dupa intrarea in apa si ca trebuie reaplicat la maxim 30min dupa ce s-a udat pielea. Acelasi lucru este si valabil in cazul persoanelor care transpira excesiv.
Cantitatea de crema care trebuie aplicata se cuantifica in Unitate deget ( Fingertip unit- FTU) si reprezinta cantitatea de crema aplicata pe ultima falanga a indexului. Pentru fata si gat, in randul unei persoane adulte cantitatea corecta este de ~2,5 Unitati deget, iar pentru fata dorsala a mainilor cate 1 unitate pentru fiecare mana.. Mentionez cantitatea corecta deoarece factorul SPF al cremei a fost calculat pentru o anumita cantitate si in cazul in care se aplica o canitate mai mica eficienta cremei scade.
Cantitatea de crema recomandata este de 2mg/cm2 de suprafata cutanta sau ~30mL crema pentru intreg corpul.
De retinut faptul ca o crema emolienta cu factor SPF nu este la fel de eficienta ca o crema ecran solaire si ca uneori o crema de tip ‘moisturiser’ poate avea si o eficienta de doar ~30% comparativ cu o crema ‘ecran solaire’ cu acelasi SPF.
Cat ne protejeaza imbracamintea si ce fel de imbracaminte ar trebui sa folosim ?
In cazul articolelor de imbracaminte se utilizeaza termenul de UPF = ultraviolet protection factor, dar vom folosi ca rol explicativ si comparativ in continuare termenul de SPF.
Aceasta protectie solara oferita de imbracaminte este conditionata de diferite aspecte precum culoarea, daca este uda sau nu si denistatea materialelor. Hainele deschise la culoare au rol protector mai scazut decat cele inchise, iar imbracamintea lejera are rol protector mai crescut.
Palariile sunt una dintre formele foarte populare de protejare de soare insa trebuie tinut cont de tipul de material, de latimea borderoului si de tipul de tesatura. O palarie cu un bordero mai mare de 7,5cm are o protectie ~SPF7 pentru nas, 5 pentru gat si 3 pentru obraji si 2 pentru barbie. O palarie cu un bordero de 2,5-7cm ofera o protectie de ~SPF3 pentru si 2 pentru gat si obraji si 0 pentru barbie, iar cele cu borderou mai mic aproape ca nu ofera deloc protectie fata de radiatiile solare.
Au aparut deja tipuri de imbracaminte si accesorii comercializate si etichetate ca imbracaminte cu UPF, iar acesta a devenit deja popular in Australia unde este inregistrata cea mai mare incidenta a cancerelor cutanate de pe glob.
Ochelarii de soare sunt foarte eficienti in abosrbirea intregului spectru UV si sunt inalt recomandati pe tot parcursul anului, abosrbind 99-100% din spectrul UV.
Din punct de vedere medical doza cumulativa de arsura solara este exprimata ca %MED, MED= Minimal erythema dose si reprezinta doza de la care apare eritemul in cazul fiecarui individ si 1MED=100%. Spre exemplu 2 ore de stat in soarele australian echivaleaza cu aproximativ 12MED, 80% din doza de arsura solara pentru persoanele cu fototip Fitzpatrick 1, dar acest lucru poate fi redus la 40% prin aplicarea unei creme cu SPF30.
Cel mai bun tratament pentru efectele negative ale expunerii prelungite la soare este preventia si acest lucru se poate realiza prin evitarea expunerii in orele de varf si utilizarea de creme cu SPF pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp de vremea de afara sau de temperatura.